Ce stiti despre dentitia copilului dumneavoastra? Este bine sau nu sa-i administrati zymafluor?

Sa-i dau copilului meu Zymafluor? De la ce varsta se poate incepe tratamentul cu Zymafluor? Exista efecte adverse?

Acestea sunt doar cateva intrebari pe care si le pun proaspetele mamici cu privire la administrarea sau nu a Zymafluorului. Cand este folosit in mod adecvat, zymaflorul este eficient in prevenirea si controlul aparitiei cariei prin formarea de cristale de fluorapatita, dar pentru inceperea unui astfel de tratament trebuie avute in vedere cateva considerente.

Este foarte important de stiut nivelul de fluor din apa potabila, dar trebuie deasemenea evaluate si celelalte surse de fluor inclusiv cele din alimentatie. Fluorul poate fi regasit si in dieta, dar in general alimentele contin niveluri scazute de fluor. Ceaiurile si pestele contin cantitati mai mari de fluor. In medie doza de fluor zilnica ingerata de o persoana atat din alimente cat si din apa a fost estimata la 1 mg in comunitatile in care apa nu este fluorurata si la 2,7 mg in zonele in care apa este fluorurata. Pentru a afla nivelul de fluor al apei trebuie contactat furnizorul local de apa potabila din oras. Fluorul se mai gaseste si in produsele stomatologice: pasta de dinti, gelurile fluorurate si apele de gura care contin intre 230-12300 ppm fluor. De exemplu o pasta de dinti contine 900-1100 ppm fluor (circa 0,1%).

S-a demonstrat statistic faptul ca fluorul trece bariera feto-placentara in lunile 5 si 6 de sarcina atunci cand se formeaza de fapt dintii temporari ai copiilor. Astfel se poate recomanda in unele cazuri administrarea de zymafluor la femeile insarcinate. Dupa varsta de 6 luni a bebelusului se poate incepe tratamentul cu zymafluor, dar trebuie respectate cu strictete cateva reguli generale: dozele sunt prescrise pe kilogram corp (trebuie reevaluata doza de catre medicul stomatolog la 6 luni, la 3 ani, la 6 ani, la 10 ani in functie de greutatea copilului) si este un tratament de lunga durata – 12-16 ani pana la eruptia ultimului dinte pe arcada.

Tratamentul cu Zymafluor este unul continuu – o data inceput nu trebuie intrerupt pentru ca poate avea efecte secundare neplacute: fluoroza.

Fluoroza apare in urma expunerii la niveluri ridicate de fluor in timpul maturarii smaltului si este caracterizata prin hipomineralizarea stratului de suprafata al smaltului. Schimbarile cresc in severitate o data cu cresterea nivelului de fluor. Fluoroza dentara apare doar pe perioada formarii dintilor – adica in timpul in care acestia nu au erupt inca pe arcada, deci la varste mai mici de 8 ani. Dupa ce dintii s-au dezvoltat si au erupt acestia nu mai pot fi afectati de fluoroza.

In formele medii ale fluorozei dintele este pe deplin functional, dar sufera alterari ale esteticii in sensul aparitiei unor puncte albe aproape invizibile pe suprafata acestuia. In formele mai avansate de fluoroza, punctele albe sunt mult mai vizibile unele devenind chiar maronii, iar dintii sunt mai sensibili, mai fragili si se pot fractura.

Cateva studii au aratat cresterea semnificativa a numarului cariilor pe dintii care sufera de fluoroza. Desi mecanismul de aparitie al fluorozei dentare nu este pe deplin cunoscut, se considera ca este indusa o intarziere a hidrolizei matricei proteice smaltului in etapele initiale de formare a smaltului. Deci o concentratie mai mare decat necesarul de fluor poate duce la obtinerea unui efect invers: in loc sa se previna aparitia cariei, excesul de fluor poate determina aparitia acesteia.